Aplecata pe covata sau pe leagan de matase
Asezata in fotoliu sau pe pragul unei case
Imbracata in dantela sau in ie
Ea e inger ce vegheaza dulcea mea copilarie.
Ea ne leagana pe brate, ea ne canta nani nani
Si la capataiul nostru ea isi iroseste anii.
Ea ne-nvata intaia vorba si tot pentru-ntaia data
Pe cararea-ngusta a vietii sa pasim
Tot ea ne-nvata.
Cine nu'si mai aminteste cand venea-n copilarie
De la jocul de pe uliti stralucind de bucurie?
Sau cu lacrimile-n gene, atarnand in picuri grei...
Sarutarea de pe frunte de la mama?
Cine nu-si mai aminteste, vorba mamei atat de dulce?
Sarutarea de pe frunte cand l-aseaza sa il culce?
Mana mamei batucita ce de munca se aspreste...
Mangaierea mainii acestea...cine nu-si mai aminteste?
MAMA!!!Cata duiosie, cata dragoste curata
Poate sa cuprinda in-transa vorba aceasta minunata!
MAMA!!!Cata binecuvantare cata gingasie este...
In cuvantul dulce...MAMA...in silabele aceste!
MAMA!!!Striga copilasul intaia data...
Si ce dragalas ramane-n gura lui nevinovata!
MAMA!!!Striga orisicine la nevoie la durere
Si in inima oricarui...MAMA e icoana vie!
De traieste in palate, de traieste in bordeie
Fericirea mamei este...sa nu ceara, ci sa deie
Fiindca orisicui ea este, mai urata mai frumoasa
Ea ramane vesnic MAMA...buna, gingasa...duioasa
domnu sa te binecuvinteze